Direcția calitatea vieții personalului

Vizită la domnul gl. bg. (rtr.) Năstase CONSTANTIN, veteran de război
03.06.2022


După ce am trecut Nistrul, am îngenuncheat, am sărutat pământul românesc și după ce am rostit Tatăl nostru, am zis: Astăzi m-am născut a doua oară!” – general de brigadă (rtr.) Năstase Constantin.
Cel mai longeviv senior al orașului Mioveni - Argeș, veteran al celui de-Al Doilea Război Mondial și Cetățean de Onoare al orașului Mioveni, general de brigadă în retragere Constantin Năstase, a împlinit astăzi venerabila vârstă de 107 ani.
La această aniversare extraordinară au participat secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului, Eduard BACHIDE, reprezentanți ai Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități, precum și ai autorităților publice locale, care l-au omagiat pe distinsul veteran de război cu această ocazie.
În anul 1934, la vârsta de 19 ani, a devenit cercetaș al Marii Legiuni a României – Cohorta “Radu Negru” din Câmpulung Muscel, în prezent fiind membru de onoare al Centrului Local Dacia Felix.
Pe 10 noiembrie 1937, când avea doar 22 ani, a fost încorporat la Regimentul 19 Infanterie din Caracal.
„Făceam instrucție ziua și noaptea, în ținută de război. Când ne înapoiam la cazarmă, în marș, umpleam ranițele cu bolovani cu care pavam, apoi, curtea școlii. La absolvirea școlii militare, am primit gradul de sublocotenent”, ne-a relatat venerabilul veteran.
A rămas concentrat și s-a deplasat cu batalionul din care făcea parte în județul Brăila, apoi în Basarabia, unde a fost comandantul plutonului de mitraliere antiaeriene. Ulterior, au fost nevoiți să părăsească zona și au ajuns la Fălciu, apoi pe Valea Mureșului.
A participat pe front, în perioada 1941-1944, în Campania din Est, la Odessa și Cotul Donului, în cadrul Companiei a 6-a, din Armata a 4-a.
„La Cotul Donului au fost lupte crâncene, câmpurile de operațiune erau pline de ostași fără suflare. Rușii au bombardat și mitraliat din dispozitive amplasate în tren. Armata română, însă, a repurtat o victorie de răsunet, iar armata sovietică a capitulat”.
A scăpat cu viață din cumplita încercuire de la Cotul Donului și a mărșăluit mii de kilometri prin nesfârșita stepă din Rusia, la temperaturi de -40 de grade Celsius. După 75 de zile de marș, a ajuns în țară.
Regimentul lui a mai rămas în Odessa, însă distinsul veteran, la 16 noiembrie 1941, a plecat acasă. Dar nu pentru mult timp, pentru că pe 1 mai 1942, a primit iar ordin de concentrare, în zona Cotul Donului. Trenul era format din vagoane de persoane, de vite, de armament și de muniție, toate câte sunt necesare în război.
„Când ne-am urcat în vagoane, multă jale s-a dezlănțuit. Plânsete, țipete… Mă uitam și eu în zare să văd pe cineva din familia mea. Pe cine să vezi, frații mei – Ion, Nicolae, Gheorghe – erau deja pe front, iar tata cu cine să-i lase acasă pe Sile și Leana care erau mici?! Mama nu mai era”.
După război, a urmat cursurile Facultății de Matematică și Fizică la Universitatea din București și a devenit profesor de matematică și fizică. A lucrat în învățământul preuniversitar până în anul 1977, când s-a pensionat.
De-a lungul vieții sale s-a implicat în numeroase activități și proiecte sociale și culturale. A înființat Muzeul Etnografic "Cula Racoviță", un loc plin de istorie și care îi poartă numele.
A avut o viață cumpătată. „Nu am exagerat niciodată în viață, în nici un domeniu! Am făcut întotdeauna câte ceva, nu am stat niciodată locului!”, povestește cu emoție distinsul veteran
Pentru actele de vitejie de pe câmpurile de luptă, Patria l-a decorat cu Ordinul Coroana României cu spade și panglică de Virtute Militară și cu Emblema de Onoare a Armatei României, iar viața cu trei nepoți și cinci strănepoți.
Și noi îi urăm astăzi La mulți ani sănătoși și îi dorim zile liniștite și binecuvântate alături de cei dragi!

Foto: Mr. Flavius Neagoe