Colonel (rtr.) Pantilimon MOROȘANU- veteran de război, 91 de ani

Reprezentanții Direcției calitatea vieții personalului l-au vizitat  pe dl. col.(rtr.) Pantilimon MOROȘANU,veter an de război, cu ocazia împlinirii onorabilei vârste de 91 de ani, în cadrul proiectului  „Acasă la Veterani”.
           Distinsul veteran ne-a primit cu mare bucurie, fiind vădit emoționat de vizita noastră, încercând cu modestie să ne relateze câteva crâmpeie din viața dânsului.
           S-a născut în satul Poiana, comuna Brusturi din județul Neamț, într-o familie cu  cinci copii, dânsul fiind al treilea.
           „Încă de mic am cunoscut rigorile vieții de la țară, fiind trimis cu animalele la păscut, de la vârsta de  6-7 ani, consumând doar un pic de mămăligă și uneori fructe”, ne povestește distinsul veteran.
           Tatăl s-a stins din viață la 45 de ani, răpus de tifos exantematic,  boală care s-a extins cu repeziciune în sat și care a făcut numeroase alte victime, mai ales în rândul bărbaților.
          Mama  a supraviețuit acestei boli neiertătoare și a trebuit să-i crească singură, trăind până la vârsta de 86 de ani.
           „În perioada războiului mă aflam la Breaza  la o Școală de subofițeri. Părinții au fost evacuați în Botoșani, iar noi, premilitarii am fost trimiși de la Breaza la Brașov
          Pe front am plecat ca premilitar, având vârsta de doar 17 de ani, în anul 1944.   Am plecat pe jos de la Târgul Neamț până la Focșani, timp de trei luni de zile (februarie, martie, aprilie).
          După 23 august 1944 ne-am întors la Breaza, iar nemții în retragere, împușcau tot ce găseau în cale. Țin minte că toate străzile erau pline de motorină și benzină. Noi a trebuit să fugim din calea acestora să nu ne omoare și ne-am ascuns în pădurile din Valea Prahovei, stând trei zile fără mâncare, dar am supraviețuit”,  ne relatează dl. Moroșanu.
          După război a plecat din Breaza până acasă, pe jos, ajungând de-abia în luna decembrie.
          A stat acasă o perioadă de aproximativ 2 ani, după care s-a angajat la Ministerul de Interne, ca subofițer. Între timp a absolvit  Școala de ofițeri jandarmi, iar după 12 ani de activitate a fost trecut în rezervă pe motiv că Școala de subofițeri  absolvită la Breaza „ nu a fost una care să corespundă noilor vremuri”.
          Ulterior s-a angajat la o tipografie, unde a fost apreciat permanent pentru rigurozitatea și conștiinciozitatea de care a dat dovadă, calități dobândite pe timpul cât a fost militar. Cu colegii de muncă s-a înțeles întotdeauna foarte bine,  iar în semn de respect aceștia i se adresau întotdeauna cu „Nea Muri”.
          A ieșit la pensie de la tipografie după 43 de ani de vechime în muncă, adăugând că în toată această perioadă nu a avut nici o zi de concediu medical.
          S-a căsătorit în anul 1953, iar după un an a avut și un băiat.
          Cu vădită emoție povestește cum acum 9 ani de zile a rămas și fără soție și fără băiat.
          Acum îl mai vizitează nepoata și cele două strănepoate, alungându-i astfel singurătatea.
          Își petrece ziua citind, uitându-se la televizor sau ieșind la cumpărături.
          Ne-a mulțumit pentru vizita efectuată, fiind extrem de emoționat că în această zi am i-am fost alături, invitându-ne la dânsul și cu alte ocazii.
 
Începând din 15 noiembrie 2017 acest proiect de suflet al Direcției calitatea vieții personalului, beneficiază de sprijinul Arômes Noirs, Fornetti Románia, Luna Solai, Angelli și Magiun de prune Topoloveni.
  
Text: Mirela FLORIAN
Foto: Plt.adj. pr. Gheorghiță TUNARU
Datele personale și fotografiile au fost postate cu acordul domnului col. (rtr.) Moroșanu Pantilimon.

Top